Pot dăuna îndulcitorii artificiali?
Dieteticianul îți răspunde!

Zahărul este de la diavol?

Efectul dăunător sănătății al consumului excesiv de zahăr a fost dovedit științific, prin urmare, recomandările medicale și nutriționale îndeamnă la reducerea aportului de zahăr. Alimentele realizate cu adaos de zahăr și băuturile cu conținut ridicat de zahăr ar trebui într-adevăr evitate într-o dietă echilibrată, dar „demonizarea” extremă a zahărului, efortul de a-l exclude complet, este inutilă și deloc practică.

Glucoza (zahărul din struguri) reprezintă combustibilul de bază al organismului nostru, iar corpul nostru „fabrică” zahăr din alimentele consumate, în timpul proceselor biochimice complexe. Contează atât cantitatea cât și viteza absorbției, deoarece pătrunderea unei cantități prea mari de zahăr în sânge, declanșează o secreție excesivă de insulină. Acest fenomen are loc în timpul dezvoltării tulburărilor metabolismului glucidic, iar persistența acestuia poate provoca rezistență la insulină, acumulare de grăsime viscerală și scăderea capacității de producere a insulinei, pe parcursul deceniilor.

Ce ar trebui să facem? Putem consuma zahăr, însă doar în cadrul unei singure mese și per ansamblu, nu o cantitate prea mare. Conținutul natural de zahăr care se regăsește în legume, fructe (consumate în forma lor naturală) și produse lactate neîndulcite, se potrivește perfect într-o dietă echilibrată. Cantitatea consumată la o masă trebuie să fie moderată și, dacă este posibil, să încetinim absorbția carbohidraților ușor asimilabili: masa în cauză, trebuie să includă și fibre alimentare, proteine ​​și grăsimi.
(Având în vedere că amidonul accesibil pe scară largă se asimilează la fel de rapid ca zahărul, optează pentru produse de patiserie, pâine și paste realizate din cereale integrale cu un conținut ridicat de fibre, în locul celora din făină albă.)

Îndulcitori fără conținut caloric: o viață dulce „gratuită”?

Sfaturile de mai sus nu satisfac dorințele consumatorilor îndrăgostiți de gustul dulce, care preferă băuturi răcoritoare, napolitane, biscuiți cu ciocolată, băuturi aromate cu lapte, iaurt cu fructe și înghețată, dar care intenționează să evite consumul de zahăr. Producătorii din industria alimentară răspund nevoilor, iar astfel, gama de produse care înlocuiesc parțial sau complet zahărul cu îndulcitori a crescut semnificativ în ultimele decenii.

Efortul este benefic, deoarece eliminând zahărul, putem economisi energia consumată și evităm efectele bruște ale creșterii glicemiei. Nu este întâmplător că produsele fără zahăr sunt populare nu doar în rândul persoanelor care suferă de diabet și rezistență la insulină, ci și în rândul sportivilor și persoanelor care urmează o dietă de slăbire. Îndulcitorii artificiali intensivi, fără conținut caloric, de sute de ori mai dulci decât zahărul se regăsesc pe piață de decenii întregi și în conținutul unei varietăți imense de produse finite. Se pot găsi atât sub formă lichidă, cât și sub formă solidă ca produse independente, pot fi adăugați în ceai, cafea și pot fi folosiți la prepararea mâncărurilor acasă.

Este aproape imposibil să depășim consumul zilnic recomandat de zaharine, ciclamați, acesulfam-K, aspartam și sucraloză, prin urmare, pare să obținem gustul dulce „gratuit”, fără calorii suplimentare și fără a afecta nivelul de zahăr din sânge.
Din păcate, nimic nu este cu adevărat gratuit: tot mai multe cercetări raportează efecte negative ale consumului regulat și pe termen lung al îndulcitorilor artificiali intensivi menționați mai sus. Aceste efecte pot include modificarea funcționării receptorilor responsabili de detectarea gustului dulce, scăderea sensibilității la insulină și absența unei gestionări mai bune a greutății corporale în comparație cu grupul de control. Rezultatele nu sunt clare, deoarece este dificil să separăm consumul de îndulcitori artificiali de alți factori (spre exemplu, persoanele care consumă o cantitate mai mare de îndulcitori ar putea avea motive de sau ar fi predispuse la îngrășare?)

În orice caz, pare că există motive de îndoială cu privire la îndulcitorii artificiali.

De când a devenit cunoscută importanța echilibrului florei intestinale, s-a acordat atenție potențialelor efecte ale îndulcitorilor artificiali asupra microbiomului.

Microbiomul - ceva mai complex decât „mai multe bacterii la loc”

Îndulcitori artificiali intensivi - în dezbaterea încrucișată a criticilor

Cercetătorii investighează efectul îndulcitorilor asupra microbiomului din mai multe perspective: ei observă compoziția florei intestinale a persoanelor care consumă în mod regulat îndulcitori artificiali intensivi în comparație cu un grup de control sau studiază efectul îndulcitorilor asupra florei intestinale tipice. Este dificil să se măsoare exact schimbările provocate în microbiom, dar există deja rezultate confirmate, în special cu privire la efectele adverse ale aspartamului, sucralozei, zaharinei și acesulfam-K:

- Sub influența acestor îndulcitori, comportamentul bacteriilor caracteristice florei intestinale se poate modifica, bacteriile benefice tind să devină patogene, adică să dezvolte un comportament dăunător: formând un biofilm, ele aderă la mucoasa intestinală și distrug celulele acesteia, favorizând apariția „sindromului intestinului permeabil”.
- Substanțele găsite în îndulcitorii artificiali interferează cu sistemul de autoreglare a microbiomului și cu rețeaua de comunicare (Quorum Sensing), astfel încât echilibrul delicat poate fi perturbat, ceea ce afectează starea întregului organism.
- Microbiomul modificat ca urmare a consumului de îndulcitori artificiali poate influența în mod nefavorabil metabolismul „gazdei”: în experimentele pe animale, microbiomul modificat transferat la indivizi sănătoși a dus la o toleranță redusă la glucoză.
- Compoziția florei intestinale a persoanelor cu sindrom metabolic s-a deteriorat în perioada prelungită de consum de îndulcitori artificiali.

Chiar dacă rezultatele nu sunt întotdeauna clare și efectele potențial adverse pot varia de la o persoană la alta, putem concluziona: produsele care conțin îndulcitori artificiali intensivi ar trebui consumate cel mult ocazional, alternând între diverse produse și folosindu-le ca o extensie a gamei de opțiuni. Este foarte important să evităm compozițiile cu îndulcitori artificiali atunci când realizăm gustări pentru o dietă destinată diabeticilor, iar aici includem iaurturi îndulcite cu fructe, biscuiți fără zahăr sau budincă light. Iar pentru a potoli setea, trebuie înlocuite băuturile răcoritoare fără zahăr cu apă pură, apă cu lămâie sau aromată cu fructe naturale, ceai sau limonadă - fără adaos de îndulcitori.

Dar în cazul alcoolilor zaharici - este mai bun sorbitolul, maltitolul sau xilitolul?

În ultimii ani, în rândul celor care caută alternative mai naturale și a persoanelor cu diabet, xilitolul (zahărul de mesteacăn) și eritritolul au devenit înlocuitori de zahăr îndăgiți și populari. Industria alimentară folosește de decenii sorbitol, manitol și în special maltitol în compoziția produselor fără zahăr, datorită gustului similar cu zahărul și comportamentului acestora benefic - acești îndulcitori, înlocuitori ai zahărului sunt tipici în cazul produselor precum ciocolată fără zahăr, biscuiți, napolitane și înghețată.
Xilitolul, sorbitolul, manitolul și maltitolul sunt toți considerați alcooli zaharici, dar în realitate nu sunt nici zaharuri, nici alcooli. Datorită faptului că se absorb doar parțial și lent în sistemul digestiv, au un impact mai redus asupra nivelului de zahăr din sânge. Mulțumită conținutului acestora mai scăzut de carbohidrați și calorii în comparație cu zahărul, trebuie luați în considerare la planificarea meselor. Acești alcooli de zahăr se regăsesc în cantități mici în natură, cum ar fi diverse plante, dar în industria alimentară se fabrică printr-un proces chimic complex. Consumul celor din urmă trebuie limitat, deoarece poate provoca probleme digestive precum balonare, diaree și disconfort gastrointestinal la multe persoane.
Ar fi bine să scriem că alcoolii zaharici reprezintă alternative sigure ale zahărului și nu au efecte adverse. Dar se pare că alcoolii de zahăr pot influența compoziția microbiomului și pot interacționa cu rețeaua sa de comunicare, asemenea îndulcitorilor artificiali intenși, iar atunci când sunt consumați în mod regulat și în cantități mari, acești îndulcitori pot modifica compoziția microbiomului. Pentru a compensa posibilele efecte adverse, alcoolii de zahăr pot fi folosiți în cantități mici ca sursă de nutrienți pentru bacteriile benefice - confirmarea calității lor prebiotice necesită încă cercetări suplimentare.

Cea mai sigură alegere în ceea ce privește microbiomul: eritritolul

Cu toate că este un alcool zaharic, eritritolul este unic în felul său. Eritritolul este eliminat în forma sa neschimbată prin urină, nu este absorbit în tractul digestiv și nu fermentat. Deoarece nu conține carbohidrați utili, este considerat „fără calorii” și nu crește nivelul de zahăr din sânge. Datorită puterii sale mai scăzute de îndulcire și gustului său rece, eritritolul nu funcționează la fel de bine singur, așa că majoritatea oamenilor îl utilizează astăzi ca îndulcitor preparat, „potențat” cu glicozid de steviol regăsit în planta de ștevie. Această combinație a reușit să minimizeze gustul secundar al celor două componente și, din punct de vedere al raportului calitate-preț, această variantă este mai favorabilă.

Din perspectiva efectului asupra microbiomului, eritritolul pare a fi o excepție! Conform rezultatelor cercetărilor procesate, este singurul alcool de zahăr care nu influențează semnificativ compoziția microbiomului, așadar, în prezent, pare a fi cea mai bună opțiune de înlocuire a zahărului, alături de extractele naturale dulci din plante.
 
Deși cerința de înlocuire a zahărului va rămâne probabil o parte a tendințelor alimentare, să nu uităm: Zahărul nu este de la diavol, deoarece reprezintă fundamentul vieții noastre - dar să consumăm mult mai puțin și să-l consumăm într-o formă naturală, sub de fructe, legume și produse lactate neîndulcite.

 
Mulțumim doamnei Erzsébet Soltész pentru articol!